Despre Taverna Sârbului București
Se spune că în vârful furculiței poți aduna uneori veacuri întregi din existența unui teritoriu sau a unui popor. Și cât adevăr este în vorba asta! Gastronomia sârbească este exemplul cel mai puternic că gusturile unui neam pot traversa veacurile nu alterându-se, ci îmbogățindu-se de la cei care vremelnic i-au fost alături la drum. În creuzetul acestei bucătarii naționale, cu o mie de savori inconfundabile, istoria a aruncat gusturile altor rețetare. Cel otoman – la rându-i un amestec de culturi culinare. Cel grec – vechi de când lumea și mereu innoit. Cel austriac ori cel maghiar – căci în vreme ce bărbații iși purtau războaiele, femeile împărtășeau rețete. Cel italian – de blând răsfăț. Dar mai cu seamă cele ale neamurilor slave de la sud-vest de unduioasa apă a Dunării.
Este, poate, una dintre cele mai bogate gastronomii din jumatatea rasariteana a Europei, avand pentru fiecare mesean un fel de mancare sa-i fie pe plac, mai dulce ori mai picant, dar mereu savuros!
Se-adauga delicioaselor bucate – rasfat pentru papilele gustative si bucurie pentru pantece! - o slivovita tare, bautura eroilor sarbi din veac, si ritmul fara seaman al muzicii traditionale… Un adevarat triunghi al provocarilor pentru aceia care vor sa traiasca, intens, o poveste sarbeasca. O poveste in care „personaje” sunt chiar preparatele traditionale ale Serbiei si ale lumii slave din Balcani: ćevapčići - corespondent sarb al micilor romanesti (cu care se aseamana prin forma si tehnica de preparare, dar cu ingrediente ce-i sunt specifice), pljeskavica (caruia unii ii mai spun si „hamburgerul sarbilor”, dar ii este de o mie de ori superior prin gust si savoare), ciorbele si placintele, pastramele si carnatii, sarmalele si musacalele… in stil sarbesc.
Se zice ca o farfurie cu mancare face, uneori, cat o calatorie. Iar un pranz la Taverna Sarbului poate echivala cu o excursie – gustoasa – chiar in inima Serbiei. Daca nu ati calatorit inca in Alpii Dinarici sau pe valea Moravei, daca nu ati vazut Belgradul ori Voivodina ori daca ati trecut Dunarea numai cu privirea, la Cazane, o portie zdravana de plescavita (caci toate portiile sunt mari, la noi, la Taverna) va va duce in toate locurile acestea minunate, in sunet de fanfara. Pentru ca, stiut e, sarbii stiu sa-si traiasca marile si micile bucurii in sunetul muzicii si… in aromele bucatelor traditionale!